Ministrul Educației, reacție fermă privind doctoratele suspecte de plagiat. INTERVIU MEDIAFAX

„Știu că acolo (n.r. Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”) sunt mai mulți doctori care au solicitat în baza unei legi (OUG 94/2014) să renunțe la titlu fără să declare totuși că e vorba de un plagiat, fără să-și asume această culpă morală și științifică. Pe moment așteptăm din partea, din partea Academiei de Informații, o poziție clară, asumată de către conducerea instituției, din care să rezulte fie că Academia solicită evaluarea prin CNATDCU și retragerea tezelor de doctorat și a tilurilor de doctor, pentru că sunt plagiate, fie să și le asume spunând că nu este nicio problemă acolo, rămânând ca mai departe, CNATDCU să facă evaluarea necesară”, a declarat Mircea Dumitru în interviul acordat MEDIAFAX.

De asemenea, Mircea Dumitru susține că până în luna septembrie va avea o schiță a procedurii prin care se va face evaluarea școlilor doctorale.

„Eu cred că evaluarea școlilor doctorale ar fi un demers de recredibilizare a învățământului doctoral în România. Nu sunt deloc de acord cu acele poziții excesive care spun că toate doctoratele din România se iau prin fraudă și prin plagiat. (…) Pornind de la aceste cazuri atât de mediatizate, nu trebuie să aruncăm această anatemă asupra întregului sistem doctoral. Pe de altă parte, cred că este necesară evaluarea școlilor. Aici, ministrul Adrian Curaj pregătise o schiță de proiect în minister. La noul CNATDCU, care și-a început activitatea în iunie, deja s-a lansat această temă. Credem că în luna septembrie putem avea o primă schiță prin care putem să lansăm evaluarea școlilor doctorale și acesta este un proiect al ministerului pe care sunt convins că-l vom putea duce la îndeplinire până la sfârșitul lunii decembrie când o să încheiem mandatul la minister”, a mai spus ministrul Educației.

Ministrul Educației ia în calcul o mai bună pregătire a dascălilor. În acest sens, are în plan introducerea masterului profesional, ceea ce ar însemna ca cei care doresc să intre în sistemul educațional să aibă o pregătire specială.

Prezentăm interviul acordat agenției MEDIAFAX de ministrul Educației, Mircea Dumitru :

Reporter: Actualul dumneavoastră mandat durează aproximativ patru luni. De ce ați acceptat și ce vreți să faceți în aceste patru luni? Care este filosofia din spatele realizărilor pe care vreți să le faceți?

Mircea Dumitru: Fiind o perioadă scurtă, trebuie să te concentrezi asupra unui număr mic de proiecte pe care să le susții cu toată forța și să le prezinți în așa fel încât să fie acceptate și continuate și după ce nu mai ești în funcție. Dacă vorbim despre o filosofie, doresc să am în perioada următoare în minister și în relația cu colegii, un mod de abordare care să permită o rezolvare rapidă, punctuală și practică a chestiunilor care nu au fost rezolvate în perioada anterioară. Probabil că unul din motivele pentru care premierul Cioloș mi-a cerut să preiau această funcție, pentru o perioadă foarte scurtă, a fost impresia domniei sale, poate și a altora, că aș avea un mod de lucru mult mai hotărât în care încerc să rezolv repede anumite probleme. Una dintre ele este problema învățământului preuniversitar. Vom încerca în această toamnă să pilotăm un program care să permită restructurarea rețelei de școli tehnice și profesionale. Este vorba de proiectul cunoscut în Europa sub acronimul VET (vocational, educational training – școală vocațională educațională) care insistă asupra rețelelor de școli care sunt o alternativă credibilă și viabilă la școlile teoretice.

foto Andreea Alexandru Mediafax Foto

Reporter: Ce va aduce nou VET?

Mircea Dumitru: În România, la sfârșitul școlii, avem un număr semnificativ de elevi care nu reușesc să finalizeze cu un examen de Bacalaureat.

Reporter: Între 30-40%.

Mircea Dumitru: Numărul este foarte mare, de fapt. Dacă am avut 68 – 69% procentul de promovare la Bacalaureat, atunci înseamnă că diferența o reprezintă cei care nu au reușit să promoveze Bacalaureatul, dar față de cohorta de elevi, adică față de numărul real de copii care au terminat clasa a XII-a, probabil că suntem undeva la 55% rată de promovare și 45% cei care nu au încheiat studiile preuniversitare cu o diplomă de Bacalaureat.

Reporter: Ce se întâmplă cu acești tineri?

Mircea Dumitru: În momentul de față, ei nu au o diplomă care să le permită accesul în învățământul superior, acești tineri nu au încă o meserie configurată și, prin urmare, în momentul de față ei se află într-o aștepatre nedeterminată și nedefinită. E o pierdere pentru ei, pentru familiile lor, nu sunt suficient de formați pentru a-și asuma un rol viabil social și este o pierdere de resurse pentru întreaga societate. Școala trebuie să vină cu o soluție în întâmpinarea nevoilor acestor oameni. Eu cred că orice individ uman este bun la ceva, dar trebuie să descopere ce poate să facă bine și să ofere societății expertiza pe care poate să o formeze într-o școală în așa fel încât să fie utili în momentul în care termină școala. În momentul de față avem ceva mai puțin de 50% dintr-o generație de tineri care nu ajung să treacă din școală în viața lor reală, în viața economică.

Reporter: Acești copii sunt rezultatul unui parcurs educațional și problema se pare că începe din gimnaziu, unde profesorii le dau note mari ca să treacă. Așa ajung elevii cu medii mai mici de 5 la Evaluarea Națională să intre la licee teoretice, ori ei sunt tocmai elevii care peste patru ani vor pica la Bac. Sunt licee cu rată de promovare 0 la Bac, practic toată lumea care termină un astfel de liceu se ratează din punct de vedere educațional. Ce facem cu aceste licee? Se discuta la un moment dat închiderea lor, sancționarea lor.

Mircea Dumitru: Sancționăm aceste licee, corect, dar asta nu rezolvă până la capăt problema. Sancționăm aceste licee eventual prin închiderea lor sau prin retragerea cifrei de școlarizare. Dar ce se întâmplă însă cu acei tineri care nu vor sau nu pot să urmeze filiera școlară teoretică, dar pentru care trebuie să existe o soluție pentru că societatea are nevoie și de oameni care lucrează în construcții, care lucrează în diverse meserii practice. Pentru aceștia ce facem? Nu le oferim ceva care să le corespundă nevoilor și intereselor.

foto Andreea Alexandru Mediafax Foto

Reporter: Fostul ministru Remus Pricopie propunea la un moment dat ca elevii care iau mai puțin de 5 la Evaluarea Națională să nu mai intre la licee teoretice și să aibă, în schimb, un alt parcurs educațional, profesional. Luați în considerare așa ceva?

Mircea Dumitru: Este vorba de un proiect care trebuie să fie coerent, care urmează să fie pilotat în această toamnă. Există un interes mare în Guvern și din partea premierului, dar și din partea unor miniștri de resort de la Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, de a pregăti și a forma viitoarea forță de muncă în astfel de școli care să fie concepute pentru a prelua elevii care nu pot sau nu vor să-și continue parcursul educațional într-un liceu teoretic și care ar fi mult mai potriviți într-o astfel de școală cu un caracter vocațional, profesional sau tehnic. Cred că este nevoie de o soluție tehnică și nu de o soluție care să aibă un caracter ad-hoc. Astfel de modele există și funcționează în Elveția, în Germania, în Franța. Cred că am putea să împrumutăm și să folosim această experiență adaptând-o la specificul economiei românești.

Reporter: Asta înseamnă și formarea unor profesori.

Mircea Dumitru: Da, asta înseamnă și formarea profesorilor care să fie corelată cu specificul școlii.

Reporter: Ați fost luni la Brașov la o dezbatere despre formarea profesorilor. Veți introduce masteratul didactic?

Mircea Dumitru: Da. Asta este o hotărâre fermă pe care am luat-o. Trebuie să fie o discuție foarte serioasă imediat în perioada următoare, să se lanseze într-o dezbatere națională proiectul de masterat didactic, astfel încât pregătirea profesorilor să fie o resursă pentru dezvoltarea școlii, în viitor. Când o facem? În această toamnă. De asemenea, trebuie spus că într-un fel vrei să formezi un profesor care va lucra la un liceu tehnologic, decât pe un profesor care dorește să se perfecționeze pentru a lucra la un liceu cu caracter teoretic. Trebuie să fie și curriculum diferențiat pentru acele ore speciale care sunt făcute pentru pregătirea profesorilor.

Reporter: Legat de curriculum, întocându-ne la gimnaziu, au fost multe discuții și nemulțumiri despre curricula finală pentru clasele V-VIII. Mai mulți experți, profesori și oameni din sistem au atras atenția că nu aduce nicio modificare semnificativă la ceea ce avem în momentul de față. Luați în considerare revizuirea planurilor-cadru de la gimnaziu?

Mircea Dumitru: Am această intenție. Mi s-a spus că după o perioadă atât de lungă și de complicată în care au avut aceste dezbateri care nu întotdeauna au fost simple și liniștite, nu ar fi oportun să reluăm o discuție cu privire la planurile cadru și la curriculum. Însă, eu cred că dacă lucrurile nu sunt foarte bine așezate și clarificate, ideea de a continua inerțial pentru că anumite decizii deja au fost luate nu va avea consecințe foarte bune și vom vedea că peste mai mulți ani, tot ceea ce s-a decis acum în mod rapid și fără o reflexie matură va fi socotit un eșec. Atunci, probabil că este bine să reluăm cel puțin o parte a discuției cu specialiștii de la Institutului pentru Științele Educației (ISE) și cu toți ceilalți care au fost implicați în dezbaterea planurilor-cadru, mai ales.

Reporter: Deci, planurile încă nu sunt bătute în cuie.

Mircea Dumitru: În principiu, nu. Sigur că trebuie văzut ce anume schimbăm și că nu trebuie să ne propunem să schimbăm totul deodată, ci mai degrabă să avem o abordare în care schimbăm lucrurile pe măsură ce vedem că ele nu funcționează. Ne trebuie un echilibru.

Reporter: Și programa care vine după stabilirea planurilor-cadru? Când putem vedea reforma completă la gimnaziu?

Mircea Dumitru: Aici avem probleme în legătură cu calendarul și cu termenele. Eu sper ca partea aceasta cu curricula să fie discutată și finalizată fiindcă ea este corelată și cu ceea ce vrem să facem pe universitar pentru programele acestea de formare a profesorilor. Aceste probleme trebuie gândite în corelație. Dacă îți propui să formezi profesori pentru un tip de școală, trebuie să gândești mai întâi care este tipul de școală pe care îl urmărești.

Reporter: Manualele școlare. Sunt probleme de ani de zile, interese financiare, cazuri de licitații unde au fost nereguli. În ce stadiu suntem acum? Editorii reclamaseră activitatea Consiliului Național de Evaluare și Examinare (CNEE), mai precis pe domnul Mirescu, cel care conduce această instituție.

Mircea Dumitru: Am solicitat colegilor mei să aibă ca prioritate achiziția de manuale pentru ca elevii să nu mai fie în situația în care vin la școală și nu au manuale pe bancă. Este o situație jenantă și rușinoasă pentru școală. Am fost informat că există probleme la licitația pentru manualele școlare de clasa a IV-a și aici trebuie să așteptăm și un raport al Corpului de Control al premierului și în funcție de acest raport vom decide ce anume se va întâmpla cu CNEE. Poziția mea este aceea că nu putem accepta ca în fiecare an să se repete aceleași lucruri și probleme care tot apar și care arată niște dificultăți sistemice.

foto Andreea Alexandru Mediafax Foto

Reporter: În trecut se discuta posibilitatea de a schimba legea achizițiilor publice în ceea ce privește manualul școlar.

Mircea Dumitru: Sigur că pot fi făcute propuneri, dar nu este o prerogativă a Ministerului Educației, în măsura în care legea achizițiilor este cea care crează probleme pentru selectarea manualelor, ar trebui văzut ce se poate schimba acolo. Însă, suspiciunile sunt că nu din cauza legii achizițiilor sunt probleme, ci din cauza unor comportamente neetice și a unor acțiuni care sunt dincolo de limitele legale și pe care le-au făcut aceia care s-au ocupat în mod direct de selectarea manualelor.

Reporter: Programul cornul și laptele are mai tot timpul probleme de implementare, în special în mediul rural, unde este chiar un factor de prevenire a abandonului școlar. Ce aveți de gând să faceți în privința neregulilor programelor naționale care vin tocmai în ajutorul copiilor din medii dezavantajate?

Mircea Dumitru: Părerea mea este că programele acestea trebuie să continue fiindcă sunt foarte utile, însă ele nu sunt gestionate, în momentul de față, foarte bine, nu există încă o capacitate suficientă pentru a pune în mișcare aceste programe. Există fonduri substanțiale pentru a veni în sprijinul copiilor care vin din medii sociale defavorizate, spre exemplu pentru a-i ajuta să-și procure rechizitele școlare la începutul anului școlar. Pot să vă spun că până în momentul de față nu au fost folosite deloc aceste fonduri. Unul din motive este birocrația, adică certificarea folosirii corecte a fondurilor costă mai mult decât banii care sunt alocați fiecărui copil pentru a-și procura rechizitele.

Reporter: Legat de controversa punctajului de la Bac, cele 0,5 puncte necesare pentru mărirea notei la o probă.

Mircea Dumitru: Da, decizia a fost deja luată. Urmează să renunțăm la această reglementare. Va fi propus un ordin de ministru pe această temă, pe care probabil că-l vom emite la sfârșitul lunii august. Nu există niciun fel de justificare să nu acorzi la recorectare, punctajul corect pe care îl poate primi un candidat, pe temeiul că nu a depășit 0,5 puncte.

Reporter: Vă gândiți să aplicați asta și la Evaluarea Națională?

Mircea Dumitru: Vom propune un document integrat care să aibă o abordare sistemică pentru toate concursurile, pentru toate examenele naționale, nu doar pentru Bacalaureat.

Reporter: Să trecem la universitar, masteratul didactic, cum va arăta acesta?

Mircea Dumitru: Aici sunt mai multe modele, două principale și un model hibrid. Modelele principale sunt fie de învățământ care se desfășoară în paralel cu ciclul de licență, deci o pregătire specială pe care o faci, fie un modul de masterat special, de pregătire pentru profesori pe care îl poți urma după ce ai terminat licența. În modelul hibrid, în timpul ciclului de licență poți parcurge anumite discipline din programul acesta de pregătire a profesorilor, urmând ca la sfârșitul licenței să continui definitivarea programului pentru profesori. Specialiștii noștri din domeniu urmează să decidă care este formula cea mai bună pentru universități. Poate că vor coexista aceste modele.

Reporter: Ce aveți de gând să faceți în privința corelării programelor universitare cu piața muncii, aspect trecut și în legea Educației? Spre exemplu, piața muncii cere forță de muncă în IT.

Mircea Dumitru: Dacă vorbim de universitățile care au programe credibile și serioase, toți absolvenții se angajează într-un termen foarte scurt după absolvire. Acolo unde ai concurență foarte mare la admitere, automat calitatea învățământului va fi mai bună, acolo unde nu ai concurență și admiți fără niciun fel de concurs, este garantat că nivelul generației respective, a absolvenților pe care îi pregătești în acel program, nu va fi la fel, absolvenții aceia nu vor fi foarte bine pregătiți la sfârșitul ciclului. În al doilea rând, sunt absolut de acord că sunt universități care formează specialiști pentru industrie și pentru piața muncii, dar o universitate nu trebuie și nu poate să fie întotdeauna la remorca economiei. Un criteriu de evaluare a eficienței și a importanței unei universități generaliste nu trebuie să fie neapărat câți absolvenți urmează să lucreze exact în domeniul în care s-au specializat și în domeniul în care au primit diploma. Dacă lucrurile ar sta așa, atunci foarte multe domenii ar trebui închise din start și paleta ofertei educaționale s-ar reduce doar la câteva domenii care sunt de interes acum. O universitate trebuie să aibă și un rol prospectiv și anticipator, o universitate nu este o școală de meserii care să creeze forță de muncă pentru firme și industrii. Dacă ar fi să închidem programele care nu sunt cerute pe piața muncii, am ajunge să închidem facultățile de filosofie, istorie, studiile clasice, filologia, matematica teoretică. Evident că universitatea nu poate crea în continuu absolvenți care nu vor avea nicio legătură cu viața reală, pentru că este complet neeconomic, trebuie să învețe ceva care este util și recunoscut de către societate și să se poată angaja cu diploma pe care o obțin. Relația dintre universități și piața muncii este mult mai complicată decât pare. A pune semnul de egalitate între beneficiul economic și valoarea unei universități este o pedagogie iluzorie și perdantă.

Reporter: Numărul studenților este în scădere dramatică din 2010 și până acum,. În parte din cauza Bacalaureatului, dar sunt și niște motive demografice. Comasarea universităților ar fi o soluție?

Mircea Dumitru: Potrivit legii, se poate, dar nu s-a întâmplat decât într-o singură situație în România, Universitatea Tehnică din Cluj cu Universitatea din Baia Mare.

Reporter: Clasificarea universităților pe niște criterii internaționale, introduse pe vremea ministrului Daniel Funeriu. Aveți de gând să le reintroduceți?

Mircea Dumitru: Abordarea care a fost avansată și favorizată la vremea respectivă era bazată pe colectarea de date, care are dezavantajul că niciodată nu știi unde să te oprești și ce anume să colectezi. Care sunt datele relevante pentru a vedea un profil de universitate pentru a face o clasificare și eventual o ierarhizare a acestora? În cadrul Consorțiului Universitaria s-a discutat asta și am ajuns la concluzia că ar trebui să încercăm să aplicăm un model mai simplu, care să pornească de la ceea ce se face în momentul de față de către agențiile internaționale care realizează „ranking-uri” și pe baza integrării acestor principii, să desprindem dimensiunile principale ale activității universităților românești. Asta înseamnă predarea, formarea studenților, cercetarea și impactul pe care universitatea în are asupra societății și asupra problemelor universității în care funcționează. Pe baza principalelor dimenisiuni putem gândi un model de clasificare, să vedem care dintre acestea sunt universități de vocație națională, care sunt universități regionale și care sunt locale. Poți avea în vedere criterii precum numărul de studenți, câți studenți atrage universitatea respectivă dintr-o anumită zonă geografică, care este nivelul cercetării științifice, numărul de proiecte de granturi, valoarea acestora, numărul de conducători de doctorat raportat la un anumit număr de studenții, etc. Dacă ai în vedere astfel de criterii, poți face o comparație între universitățile din România, poți să propui o clasificare a lor. Pe baza clasificării și corelat cu performanța universității, am putea face o clasificare internă a universităților din România și să propunem un mecanism de finanțare care să diferențieze între universitățile care sunt foarte performante din perspectiva cercetării și a predării, față de universitățile care sunt mai puțin performante. Astfel, finanțarea ar fi distribuită nu numai după criteriul numărului de studenți, ci și după criterii calitative, care țin de performanța universitară.

Reporter: Și aveți de gând să revizuiți aceste criterii?

Mircea Dumitru: Da, avem de gând să impunem. Acesta este unul dintre proiectele importante pentru învățământul superior pe care cred că vom putea să-l punem în operă împreună cu Consiliul Național al Rectorilor, am avut deja o discuție cu președintele acestuia și cred că vom avea sprijunul universităților importante din România pentru a merge pe această finanțare diferențiată în funcție de performanță și în funcție de această clasificare.

Reporter: Dar criteriile pentru a deveni profesor universitar, care sunt problematice. Se spunea la un moment dat că dacă un laureat al premiului Nobel ar vrea să devină profesor universitar în România, ar întâmpina probleme.

Mircea Dumitru: E posibil, da. Membrii CNATDCU au discutat despre nevoia revizuirii acestor criterii. Controversele care apar în momentul de față sunt legate nu atât de nevoia de a revizui criteriile, ci de momentul când vor intra în vigoare. Evident că acestea trebuie evaluate și purtăm discuții în CNATDCU de a adopta noi criterii, dar ne gândim ca acestea să fie aplicate mai târziu, după un semestru sau un an, astfel încât toată lumea să le cunoască, să se familiarizeze cu ele și să își adapteze dosarele lor de concurs în baza acestor noi criterii.

Reporter: Am ajuns la problema doctoratelor. Desigur, vechea poveste cu doctoratul fostului premier Victor Ponta.

Mircea Dumitru: Da, am mai spus asta, desigur că atunci când va veni recomandarea de retragere de la CNATDCU, voi semna. Nu a fost scopul vieții mele, a fost o întâmplare că am ajuns în această situație, după cum nici în 2012 nu mă așteptam că voi fi confruntat cu o astfel de problemă care avea atunci o magnitudine care depășea cu mult sfera învățământului superior din România. Noi am aflat de această situație citind revista Nature. Reacția pe care am avut-o atunci împreună cu colegi de la Universitatea București, împreună cu membrii Comisiei de Etică, a fost o reacție pe care orice universitar din orice universitate care se ia în serios trebuie să o aibă – o reacție de apărare a propriei profesii, de susținere a standardelor, de eliminare a imposturii și o reacție salubră prin care vrem să manifestăm propria noastră demnitate profesională. Nu este niciun fel de implicație politică în chestiunea asta, oricine altcineva ar fi fost în situația de a se fi semnalat un plagiat de o asemenea magnitudine, ar fi avut exact același tratament din partea Universității din București. Acum se vede, la CNATDCU, că sunt foarte multe dosare ale unor persoane care nici nu au expunerea publică și profilul politic al domnului Ponta, numărul e în creștere. Judecata CNATDCU se va face după aceleași criterii și condiții.

Reporter: Mai sunt și alte doctorate celebre pe rol acolo, ale domnilor Gabriel Oprea, Petre Tobă, etc. În ce stadiu sunt acestea? În afară de cei nouă care au cerut retragerea titlurilor de doctor în baza OUG 94/2014, au mai fost și alții? A recunoscut vreunul din ei că a plagiat?

Mircea Dumitru: Sunt cele pe care le știți. Au cerut retragerea, dar nu au recunoscut că au plagiat. Nu există o metodologie pentru OUG 94/2014. Noi am și declarat atunci, la unievrsitate, că nu suntem de acord cu retragerea titlului în baza unei simple cereri.

Reporter: Problema școlilor doctorale, ce facem cu școlile din care ies teze de doctorat plagiate?

Mircea Dumitru: Multe dintre problemle cu care, spre exemplu, s-a confruntat Universitatea din București, sunt probleme din anii 2000, de acum 15 ani. Acum există reguli mult mai severe, proceduri mult mai restrictive prin care școlile doctorale se pun la adăpost de astfel de situații de malpraxis academic. Însă, dacă toată această cazuistică nu conduce și la luarea unor decizii și măsuri de îmbunătățire a calității și a proceselor prin care oferim studiile doctorale, înseamnă că este o cazuistică din care nu tragem nicio concluzie, pur și simplu stăm și discutăm despre lucruri care ar face o senzație publică, dar nu ar avea implicații și efecte majore asupra universității. Eu mă gândesc întotdeauna la ceea ce trebuie să aibă un efect sistemic, la ceea ce poate să ajute la îmbunătățirea activității organizației respective.

Reporter: Evaluarea școlilor doctorale. Ce facem acolo?

Mircea Dumitru: Eu cred că evaluarea școlilor doctorale ar fi un demers de recredibilizare a învățământului doctoral în România. Nu sunt deloc de acord cu acele poziții excesive care spun că toate doctoratele din România se iau prin fraudă și prin plagiat. E un număr probabil destul de mare de doctorate care au fost obținute astfel, nu știm exact, putem face speculații în legătură cu cât de multe au fost la unele universități, în anumite perioade, dar eu aș spune că multe dintre doctorate au fost luate în condiții de lucru intens și muncă onestă și doctorii care le-au obținut trebuie să se bucure de toate drepturile pe care titlul îl conferă și să se bucure de recunoașterea noastră. Pornind de la aceste cazuri atât de mediatizate, nu trebuie să aruncăm această anatemă asupra întregului sistem doctoral. Pe de altă parte, cred că este necesară evaluarea școlilor. Aici, ministrul Adrian Curaj pregătise o schiță de proiect în minister. La noul CNATDCU, care și-a început activitatea în iunie, deja s-a lansat această temă. Credem că în luna septembrie putem avea o primă schiță prin care putem să lansăm evaluarea școlilor doctorale și acesta este un proiect al ministerului pe care sunt convins că-l vom putea duce la îndeplinire până la sfârșitul lunii decembrie când o să încheiem mandatul la minister.

Reporter: Asta înseamnă că vor fi și sancțiuni pentru cele care au probleme? Vor fi închise?

Mircea Dumitru: Este posibil să fie sancțiuni pentru școlile doctorale care au probleme, depinde cum va arăta acest mecanism și această metodologie de evaluare pe care CNATDCU le va propune.

Reporter: Softul național anti-pagiat, care ar fi trebuit să fie gata în martie 2015, și site-ul pe care vor fi publicate tezele de doctorat. În ce stadiu sunt?

Mircea Dumitru: CNATDCU a vorbit despre acest lucru. Deja, multe universități au soft-uri antiplagiat. Mai degrabă, cred că ar trebui să impunem prin lege ca școlile doctorale să aibă un soft și să-l folosească. Părerea mea este că astfel de măsuri vor avea și rolul de a descuraja. Odată ce măsurile acestea vor fi aplicate, va fi un număr mai redus de oameni care vor fi înclinați să scrie teze care reiau pasaje întregi din lucrările altor oameni fără să citeze.

Reporter: Foarte multe din aceste doctorate sunt rezultate din școala doctorală a Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, unde mai multe persoane publice au cerut retragerea titlului de doctor, printre care Bogdan Licu, Neculai Onțanu, Radu Stroe și Mihai Stănișoară. Există o anchetă acolo sau luați în calcul suspendarea acelei școli doctorale?

Mircea Dumitru: Știu că acolo sunt mai mulți doctori care au solicitat în baza unei legi (OUG 94/2014) să renunțe la titlu fără să declare totuși că e vorba de un plagiat, fără să-și asume această culpă morală și științifică. Pe moment așteptăm din partea, din partea Academiei de Informații, o poziție clară, asumată de către conducerea instituției, din care să rezulte fie că Academia solicită evaluarea prin CNATDCU și retragerea tezelor de doctorat și a tilurilor de doctor, pentru că sunt plagiate, fie să și le asume spunând că nu este nicio problemă acolo, rămânând ca mai departe, CNATDCU să facă evaluarea necesară.

Reporter: Deci orice se va întâmpla, se va ajunge la evaluarea școlii doctorale de către CNATDCU?

Mircea Dumitru: Pe moment, da.

Reporter: Consiliul Național de Etică, cel care a fost desființat de fostul ministru Adrian Curaj. Ce se mai întâmplă cu acest Consiliu?

Mircea Dumitru: În momentul de față, acest Consiliu, care funcționează în cadrul Autorității Naționale de Cercetare Științifică (ANCSI), urmează să fie refăcut. Procedura de selecție a membrilor există și urmează să o aprobăm, să pornească procesul de selecție a viitorilor membri. În paralel, în interiorul ministerului dorim să refacem acea Comisie de Etică și de Management Academic (CEM) și vom apela la oamenii cei mai potriviți, care au probat în ultimii ani că au nu doar expertiză științifică, ci și un caracter moral ireproșabil și care pot să facă față la presiuni și discuții publice cu privire la malpraxisul universitar.

Reporter: A fost o perioadă când evaluarea competițiilor de proiecte de cercetare se realiza în baza unor criterii relevante în plan internațional, regulă care a fost aplicată în perioada 2010-2012. Vă gândiți să ne reîntoarcem la aceste criterii?

Mircea Dumitru: Da, trebuie să ne întoarcem la modul acesta de evaluare care este singurul model credibil internațional acum. Toate panelurile care evaluează proiectele de cercetare sunt paneluri internaționale, nu sunt numai paneluri locale. Sigur că organizarea comisiilor care evaluează aceste programe este foarte costisitoare, dar dacă dorim calitate și vizibilitate internațională și credibilitate științifică, să avem un sistem solid și bine construit, atunci trebuie să aplicăm exact aceleași reguli care funcționează în momentul de față în orice universitate din lume.